Multumesc Rasmussen!

                                   

O perioada lunga de timp, bicicleta a ramas in balcon, prafuita si uitata. Sta de ceva vreme acolo, dar ceva s-a schimbat. Turul Frantei si ciclistii participanti au constituit un impuls de a scoate de la naftalina bicicleta si de a porni in curse imaginare, in propiul meu tur.

Pentru ca, datorita lui Rasmussen am inceput sa urmaresc ciclismul, dupa ce in 2005 l-am vazut castigand tricoul pentru cel mai bun catarator, dar indurand si un contratimp absolut dezastros in etapa 20. Aceea etapa precum si cea de-a 9, m-a castigat drept fana. Anul acesta lucrurile merg pentru el foarte bine, dar cum era prea frumos ca sa fie adevarat, scandalul a lovit turul si pe purtatorul tricoului de lider. Motivul e unul care nu are legatura cu turul ci cu evenimente derulate inainte precum si altele viitoare, dar totusi momentul ales pentru aceste dezvaluiri e cel mai critic pentru danez, care totusi a avut puterea sa treaca peste aceste momente delicate si pe mine m-a surprins si a reactionat mult mai bine decat m-as fi asteptat, facand azi contratimpul vietii si pastrand tricoul de lider. De maine incept insa Pirineii si ramane de vazut cum se va derula mai departe, atat turul dar si cazul Rasmussen.

Dar vreau ignor valva creata, speculatile si acuzatile de dopaj, pentru ca in aceste clipe, eu vreau sa-i multumesc pentru ca mi-a readus placerea “mersului” pe bicicleta.

Asa ca: Mange tak, Rasmussen!!